Planificarea capacitatii brute face posibila aplicarea efectiva in practica
La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, tancurile rusesti au fost trimise in lupta pentru a rupe liniile intarite si pentru a exploata la maximum trupele terestre. Datorita faptului ca patrunderea fara sustinerea trupelor terestre a fost un succes in timpul Primului Razboi Mondial, comandantii sovietici au considerat ca doar tancurile vor fi suficiente pentru a avea acelasi succes ca si in Primul Razboi. Totusi, liderii au realizat destul de repede ca armatele terestre ale adversarilor puteau ataca din locuri ascunse, periclitand succesul luptelor si atacandu-i pe cei nesiguri. In final, tancurile rusesti au fost trimise in lupta cu sustinere terestra, permitand contraatacul trupelor de sol, acoperind tancurile si spargand liniile inamice.
Aceasta relatare ilustreaza principala diferenta dintre strategie si tactica: O strategie fara cusur poate fi invinsa fara un suport tactic structurat corespunzator. De exemplu, gestionarea productiei reprezinta executia tactica a strategiei dar multi dintre noi ignora controlul inerent al pozitiei noastre ca manageri de productie, permitand circumstantelor sa dicteze tacticile. Ca un alt exemplu, sa luam cresterea nestingherita a programelor de externalizare, care duce la lungirea supply chain-urilor si cresterea costurilor. Aceste lucruri, la randul lor, cauzeaza esecul programelor de marketing, compromitand competitivitatea.
Progrese semnificative
Planificarea capacitatii brute (PCB/RCCP) poate fi folosita pentru a concretiza si cuantifica procesele productive cu scopul crearii unei stabilitati in zona de productie. Prin folosirea planificarii PCB profesionistii managementului operatiunilor pot cuantifica ajustarile atat in ce priveste cantitatea, cat si costul, permitand comunicarea bine argumentata a necesitatilor catre managementul superior si oferindu-le oportunitatea de a maximiza aceste avantaje competitive.
Dictionarul APICS defineste RCCP ca „proces a transformarii planului de productie principal (MPS) in cerinte pentru resursele cheie, incluzand adesea forta de munca, masinile, spatiul din depozit; capabilitatile furnizorilor si, in anumite cazuri, banii. Compararea [MPS-ului] cu capacitatea disponibila sau demonstrata este de obicei realizata pentru fiecare resursa cheie. Aceasta comparatie ajuta pe planificatori sa intocmeasca un MPS fezabil.
RCCP poate fi utilizat pentru a realiza imbunatatiri substantiale in fabrica prin:
• egalizarea liniilor de incarcare • calcularea costurilor pentru timpul suplimentar versus cresterile investitiilor in forta de munca sau capital • controlul varfurilor cererii cu nivele calculate ale timpului suplimentar lucrat • livrarea mai devreme sau mai tarziu pe baza datei de livrare si a tranzactiilor din productie • evitarea varfurilor de la sfarsitul trimestrului facand corespondenta intre capacitatea de productie si prognoza • potrivirea capabilitatilor furnizorilor cu planificarea • minimizarea problemelor privind disponibilitatea componentelor • cresterea investitiilor in stocuri sau capital inainte ca schimbarile in modelele cererii sa afecteze liniile
Luand in considerare planificarea productiei si controlul ierarhiei, RCCP este un element crucial atat al strategiei cat si al planificarii executiei. (Vezi Fig.1) MPS a fost facut pentru planificarea bunurilor finite. Pasul urmator – in mod tipic planificarea cerintelor de materiale (MRP) - imparte cererea pentru subansamble si componente.

MPS are trei intrari primare: planul de afaceri, RCCP si planul cererii. RCCP reprezinta o legatura vitala in acest lant. Daca RCCP nu exista, atunci nu exista nici o legatura intre strategie si planificarea executiei, ceea ce duce la esuarea tacticilor.
De exemplu, un om de afaceri alege externalizarea pentru a castiga avantaje competitive. Strategia este: „Vom fi lideri de pret pe piata.” Tactica ar fi urmatoarea: „Vom externaliza pentru a controla costurile”. Planificarea executiei ar cuprinde: „Cate unitati trebuie sa cer saptamana aceasta?” Externalizarea nu este un lucru rau; dar efectul sau trebuie cunoscut inainte de implementarea programului. Daca nu este considerat in ansamblu, pericolele posibile pot include urmatoarele:
• Lead time-urile mai lungi pot cauza cresteri in stocurile de produse finite sau livrari intarziate ale componentelor.
• Retelele de distributie extinse inseamna mai multe materiale in tranzit si, produc un volum de munca mai mare si costuri mai mari cu stocurile.
• Costul scazut al manoperei poate duce la obtinerea de produse de proasta calitate, costuri crescute cu pregatirea, costuri crescute cu fluctuatia personalului si costuri de remediere a produselor.
• Procesele de productie la distanta pot restrange controlul asupra sigurantei intrarilor de materiale, asupra posibilelor abuzuri in munca si pot cauza pierderea bunei-credinte a clientilor.
Cand elementele de validare ale capacitatii brute nu sunt respectate, cererea se deplaseaza nemodificata prin MPS, si devine fara insemnatate. Aceasta se transpune intr-o pierdere imediata a controlului operational.
Mai mult, in timp ce planurile incep sa se schimbe in orizonturile de planificare intiparite, achizitorii se vor concentra pe disponibilitatea componentelor pe termen scurt. Operatorii din fabrici sunt fortati sa faca estimarile pe baza celei mai bune presupuneri cu privire la modul de realizare a planului, cauzand numeroase efecte destructive.
Alternativele planificarii
RCCP ofera patru alternative privind planificarea care pot fi folosite pentru a controla productia. Tabelul 1 ilustreaza elementele pro si contra ale acestora. Tabelul 1 -Planificarea alternativelor pro si contra
Abordarea listei resurselor aloca capacitatea necesara ceruta pentru producerea unei unitati dintr-un anumit articol sau dintr-o anumita familie. RCCP foloseste aceste elemente pentru a calcula cerintele aproximative de capacitate necesare unui MPS. O cerinta pentru resurse de masini si forta de munca este detaliata si apoi inmultita cu ajutorul MPS pentru determinarea incarcarii. De remarcat ca aceasta este o detaliere a cerintelor identica cu aceea folosita pentru a determina materialele necesare unui proces de planificare al supply chain-ului. Planificarea resurselor de productie poate de asemenea sa foloseasca o forma a acestei liste.
Abordarea planificarii capacitatii foloseste factori de ansamblu, inmulteste articolele din planul general cu cantitatea si numarul timpul total in care trebuie sa fie produse. Apoi el ofera numarul total de ore necesare producerii planului. Procentele istorice ale unui centru de lucru sunt aplicate numarului total de ore pentru a ajunge la o estimare a orelor per centru de lucru necesare pentru sustinerea planului general. Aceasta tehnica elimina nevoia standardelor de timp specializate. Abordarea foloseste timpul total in locul drumului critic, si apoi distribuie determinarea resurselor pe baza istoricului procentelor centrului de lucru in acea perioada de timp.
Profilul resurselor foloseste orele standard de incarcare plasate pe o resursa pe o perioada de timp cu o depasire a lead time-ului. Aceasta ofera orele standard totale multiplicate cu MPS, care sunt egale cu cerintele de resurse..
In final, calculele pe baza de „tact” se concentreaza pe cerintele clientilor. Acestea pot fi folosite atat in productie cat si in asamblare si corespund perfect evaluarilor RCCP.
Timpul de producere a unei unitati
Tact
Definitia sub forma de formula se prezinta astfel

Unde Atw = timpul mediu ponderat Dc = cererea pentru capacitate si Hs = ore disponibile efectiv pentru productie
Preluarea controlului
Managerii de operatiuni au ca scop controlul zilnic al costurilor. Adesea recompensarea lor este legata de acest lucru. Acesti oameni sunt angajati sa ia decizii grele; astfel cand remarca practici de productie din ce in ce mai haotice, folosesc forta de munca – prin planuri de crestere a personalului, ore suplimentare sau externalizare – pentru a restabili controlul si pentru a atinge obiectivele de venit. Managerii de operatiuni nu trebuie sa cedeze controlul circumstantelor, neintelegerilor sau evenimentelor imprevizibile.
Responsabili pentru strategie, acesti profesionisti concureaza la nivel personal intr-o zona de productie care redefineste continuu baza de productie. In acest proces, multi profesionisti au pierdut din vedere baza operationala care ofera metoda pentru a prelua controlul. RCCP este acel instrument si este vital pentru evidentierea avantajelor competitive.
|