Este bine cunoscut ca imbunatatirea profitabilitatii este forta care conduce mediul operativ. Reglarea productivitatii pickingului reprezinta o metoda de reducere a costurilor cu manopera, de extindere a capacitatii depozitelor (economisirea de timp pana la extinderea retelei logistice) si imbunatatirea modului de retentie a personalului – toate acestea contribuind la profitabilitate.

Imbunatatirea eficientei picking-ului are de asemenea beneficii suplimentare. Ea poate ajuta la imbunatatirea nivelului serviciilor si a moralului personalului, la reducerea dependentei de angajatii temporari si poate oferi un management cu instrumente si metrici mai performante printre alte avantaje.

Deci, cum se poate imbunatati productivitatea picking-ului.

Este adevarat ca ceea ce poate fi urmarit posate fi obtinut, intrebarea este insa: ”Indeplineste picking-ul din depozit functia corespunzatoare?” Pentru a maximiza operatiunile de picking este important sa se urmareasca productivitatea si precizia indivizilor, a grupurilor si a proceselor. Stabilirea obiectivelor pentru depozit si pentru operatorii din depozit duce la construirea unei culturi interne care nu va fi niciodata inclusa in status quo.
Personalul ce desfasoara activitatea de picking opereaza adesea la nivel inalt dar managementul este in mod frecvent slab echipat pentru a gestiona si urmari productivitatea. Evaluand productivitatea se poate descoperi ca modul de aranjare a depozitului central are nevoie de imbunatatiri iar metodele de picking trebuie modificate.

Performanta vs. unitati/ora

Se folosesc de obicei doua metode pentru determinarea productivitatii indivizilor si echipelor. Prima este performanta care se calculeaza prin compararea timpului ocupat efectiv cu executarea unei activitati raportat la timpul standard. A doua si cea mai cunoscuta metoda este compararea productiei pe ora exprimata in unitati (de exemplu comenzi/linii/cutii) pe ora (UO) cu istoricul activitatii UO.

Sa presupunem ca avem un operator, Picker 1 in operatiunea de picking. In decurs de 60 de minute Pickerul 1 preleveaza 200 de unitati din 80 de locatii. UO al acestuia este de 200 si a fost calculat impartind numarul de unitati la numarul de ore lucrate in operatiune. Performanta lui este de 100% si a fost obtinuta prin impartirea timpului total pe care l-a castigat la numarul total de minute considerate standard pentru operatiune.

Acum sa observam un alt operator, Picker 2,  un alt  picker in operatiunea de picking. In cele 60 de minute el preleva 130 de unitati din 100 de locatii. UO al acestuia este de 130. Dar performanta este de 105% din moment ce s-a deplasat la mai multe locatii comparativ cu Pickerul 1.

Deci, desi Pickerul 1 a obtinut un UO mai mare nu a avut o performanta la fel de mare ca si Pickerul 2. Aceasta deoarece UO nu este totdeauna o metoda buna de a masura productivitatea. Aceasta metoda nu ia in consideratie variatiile dintr-o operatiune,  care ar putea face o sarcina mai usoara pentru un angajat si mai grea pentru un altul. Luand in considerare aceasta complexitate o masurare incorecta a productivitatii va genera comportamente necorespunzatoare din partea opertorilor. Prin urmare, daca doriti sa schimbati comportamentul angajatilor in operatiunile de picking trebuie sa folositi metricile corespunzatoare.

Personalizarea metricilor

Masurarea in avans a UO ar putea sa nu masoare productivitatea reala a unei operatiuni de picking din cauza varietatii de factori care afecteaza aceste operatiuni, inclusiv metoda de picking, mixul de produse, precizia picking-ului. Din acest motiv trebuie sa va „croiti” metricile conform fiecarei operatii.

Sa incepem cu cu variabilele legate de metodele de picking. Cele mai multe depozite au o mare varietate de metode de picking. Aceasta face ca productivitatea de ansamblu a picking-ului sa devina dificila in depozit.

Pentru a determina mixul de metode folosite intr-un depozit trebuie efectuata analiza „in/catre/de la”:
• Cu ce se face picking-ul: stivuitoare, echipamente ghidate manual, muncitori?
• In ce sa aseaza articolele prelevate: cutii, paleti?
• De unde se face picking-ul: palet, lada, banda rulanta, rafturi, rafturi gravitationale?

Acum sa analizam mixul de produse prelevate. Intr-un depozit de mobila, de exemplu, exista diferente fizice mari intre tipurile de mobila. Un angajat care trebuie sa preleve canapele si fotolii toata ziua nu va reusi atat de multe prelevari precum un angajat care preleva divane si scaune de bucatarie.
Daca se va folosi o metoda simpla de masurare a UO ca indicator de productivitate se va crea un mediu in care muncitorii isi vor alege elementele de prelevat pentru a se asigura ca isi indeplinesc obiectivele de picking. Rezultatul va fi o inegalitate intre egalitatea in program iar muncitorii vor cauta sa insele sistemul. Si, desigur, precizia picking-ului trebuie luata in considerare la masurarea productivitatii.

Cand se incepe masurarea productivitatii unei operatiuni muncitorii incearca sa dea un exemplu muncind mai repede pentru a se ridica la nivelul standardului. Din nefericire din aceasta rezulta o rata mare a greselilor. Se poate evita acest comportament deducandu-se punctele pentru greselile de picking scazand scorurile de ansamblu ale productivitatii. Acest concept poarta denumirea de performanta factorizata.

Sa recalculam performanta Pickerului 2 presupunand ca precizia acestuia a fost masurata in proportie de 94% in timpul muncii sale.  Pentru a-i determina performanta factorizata ii vom multiplica procentul performantei si procentul preciziei 105.0% × 94.0% = 98.7% performanta factorizata.

Decat sa-i fie masurata performanta normala, Pickerului 2  i se evalua performanta factorizata care este semnificativ mai scazuta si ilustreaza nevoia unei imbunatatiri in precizia picking-ului.

In programul de rasplatire a performantei se poate stabili nivelul minim al preciziei pentru a preveni acordarea   bonusurilor din castiguri cand nu se mentine o rata minima a preciziei.

Gestionarea schimbarii

Pentru a va asigura ca aveti un program eficient trebuie sa se garanteze ca masurarea productivitatii nu este numai precisa dar si corecta si echitabila. Cea mai buna metoda este dovada prin sesiuni de pregatire „la sol” care asigura ca practicile pozitive sunt recunoscute si practicile negative sunt identificate si evitate.

In general exista patru factori care afecteaza performanta muncitorilor:
• Aptitudinile – talent si perseverenta
• Tehnica – eficienta si eficacitate a metodelor
• Activitatea – timp petrecut pentru o sarcina
• Rata – nivelul efortului depus

Numai dupa ce v-ati instruit muncitorii sa-si maximizeze cei 4 factori trebuie sa va asigurati structura recompenselor si programele de recunoastere. Timpul de feedback este de asemenea important. Datele privind performanta trebuie inregistrate imediat si nu trebuie sa ramana timp intre efort si raportare. Aceasta permite muncitorilor sa inteleaga mai usor legatura dintre munca si performanta.

Luati in considerare arta „privirii de ansamblu” cand dezvoltati programul de evaluare. Acesta trebuie sa fie un program durabil nu un proiect unic. Standardele trebuie modificate numai daca intervin schimbari in procese, echipamente, design, sau cand sistemele o cer. Daca un standard trebuie schimbat aceasta trebuie sa se faca imediat pentru a nu se pierde credibilitatea. Programul trebuie sa includa toti angajatii – atat supervizorii cat si managementul precum si pickerii insisi.

Trebuie sa se inteleaga ca acesta nu este un proces de consultanta sau solutie tehnologica ci mai degraba o schimbare de cultura condusa de performanta. Angajatii isi vor alterna telurile numai daca realizeaza scopul schimbarii si sunt de acord cu el – cel putin suficient cat sa incerce.

Formula de succes

Implementarea proiectelor de succes se limiteaza la cativa factori esentiali:
• variabile multiple si precise de productivitate adaptate fiecarei operatiuni
• implicarea supervizorilor in activitatea angajatilor
• pregatirea celor implicati si feedback-ul privind aptitudinile, rata, tehnica, metodele

O formula buna, prin urmare, ar fi: Obiective standard + feedback regulat privind performanta + pregatire si imbunatatirea capacitatilor = succes in masurare.