Una dintre controversele permanente cu privire la organizare este daca activitatile ar trebui grupate in jurul conducerii de top sau dispersate in cadruil diviziilor companiilor mari. De exemplu, o companie electrica mare avea un numar de divizii de produs, cum ar fi echipamente electrice industriale, energie nucleara, aplicatii de dimensiuni reduse, aplicatii de dimensiuni mari si lampi. O organizare centralizata grupeaza activitatile logistice la nivel de corporatie pentru a servi toate grupurile de produse. Pe de alta parte, organizarea descentralizata a logisticii pune responsabilitatea cu privire la logistica la nivelul diviziei sau a grupului de produs. O organizatie logistica separata, descentralizata, este creata pentru a servi fiecare divizie.

Exista cateva avantaje evidente ale fiecarui tip, si un numar de companii creaza forme organizationale care combina ambele tipuri pentru a obtine avantajele amandurora. Avantajul principal pentru forma centralizata este mentinerea controlului strans asupra activitatilor logistice si de a beneficia de eficienta asociata cu dimensiunea activitatilor care apar concentrand toate activitatile logistice pentru intreaga corporatie sub un singur director. Considerati activitatea de trafic, drept exemplu. Multe companii detin propria flota de camioane. Modul de utilizare a echipamentelor este cheia succesului. Avand un control centralizat asupra tuturor activitatilor de trafic, o companie ar putea constata faptul ca atunci cand o divizie trebuie sa trimita un camion gol la o anumita destinatie, alta divizie este in situatia de a-l avea gol la intoarcere de la acea destinatie. Aceste miscari pot fi apoi balansate, in timp ce intr-o organizare descentralizata ar putea fi trecute cu vederea. Eficiente similare pot fi castigate prin depozitare comuna, achizitii comune si procesare a datelor comuna.

Logistica descentralizata permite adesea un raspuns logistic mai rapid si personalizat la nevoile clientilor fata de cazul organizarii centralizate. Descentralizarea are foarte mult sens atunci cand liniile de produse sunt total diferite din punct de vedere al marketing-ului, logisticii si a caracteristicilor de productie, si atunci cand cateva economii de volum pot fi realizate.

Rar ne putem astepta sa gasim modele pur centralizate sau pur descentralizate. De exemplu, desi exista un interes managerial in autonomia divizionala sau chiar zonala printre unitatile operationale ale unei firme, evolutiile tehnice cum ar fi procesarea computerizata au facut sa fie mai eficient un sistem de procesare a comenzilor si control al stocului centralizat. Asemenea directii contradictorii ajuta la explicarea diversitatii formelor organizatorice existente in practica.