privind siguranta cailor ferate comunitare si de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licente intreprinderilor feroviare si a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacitatilor de infrastructura feroviara si perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare si certificarea sigurantei(Directiva privind siguranta feroviara)

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 71 alineatul (1),

avand in vedere propunerea Comisiei [1],

avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [2],

avand in vedere avizul Comitetului Regiunilor [3],in conformitate cu procedura stabilita in articolul 251 din tratat [4], in lumina textului comun aprobat de Comitetul de conciliere la 23 martie 2004,

intrucat:

(1) Pentru a continua eforturile de instituire a unei piete unice pentru serviciile de transport feroviar, initiate prin Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea cailor ferate comunitare [5], este necesar sa se instituie un cadru comun de reglementare pentru siguranta feroviara. Pana in prezent, statele membre au elaborat norme si standarde de siguranta in principal la nivel national, pe baza conceptelor tehnice si operationale nationale. In acelasi timp, diferentele de principii, abordare si cultura au facut dificila depasirea barierelor tehnice si realizarea operatiunilor de transport international.

(2) Directiva 91/440/CEE, Directiva 95/18/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind acordarea de licente intreprinderilor feroviare [6] si Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2001 privind repartizarea capacitatilor de infrastructura feroviara si perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare si certificarea sigurantei [7] reprezinta primii pasi catre reglementarea pietei europene de transport feroviar prin deschiderea pietei pentru servicii internationale de transport feroviar de marfa. Cu toate acestea, dispozitiile privind siguranta s-au dovedit a fi insuficiente, ramanand diferente intre cerintele de siguranta, ceea ce afecteaza functionarea optima a transportului feroviar de marfa in Comunitate. Armonizarea continutului normelor de siguranta, a certificarii sigurantei intreprinderilor feroviare, a sarcinilor si rolurilor autoritatilor de siguranta si a anchetarii accidentelor are o importanta speciala.

(3) Metrourile, tramvaiele si alte sisteme feroviare urbane se supun in multe state membre normelor de siguranta locale sau regionale si sunt deseori controlate de autoritatile locale sau regionale, nefiind acoperite de cerintele privind interoperabilitatea sau licentierea comunitare. In plus, tramvaiele sunt deseori supuse legislatiei privind siguranta rutiera si de aceea este posibil sa nu fie acoperite in intregime de normele de siguranta feroviara. Din aceste motive si in conformitate cu principiul subsidiaritatii stabilit in articolul 5 din tratat, statele membre ar trebui sa poata exclude aceste sisteme feroviare locale din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(4) Nivelurile de siguranta din sistemul feroviar comunitar sunt in general ridicate, in special in comparatie cu transportul rutier. Este important ca siguranta sa fie cel putin mentinuta in cursul etapei actuale de restructurare, care va separa functiile intreprinderilor feroviare anterior integrate si care va deplasa sectorul feroviar de la autoreglementare la reglementare publica. In conformitate cu progresul tehnic si stiintific, siguranta ar trebui imbunatatita in continuare, in masura in care este rezonabil din punct de vedere practic si tinand cont de competitivitatea modului de transport feroviar.

(5) Toti cei care exploateaza sistemul feroviar, gestionarii de infrastructura si intreprinderile feroviare, ar trebui sa fie pe deplin raspunzatori pentru siguranta sistemului, fiecare pentru propria sa parte. Oricand este adecvat, acestia ar trebui sa coopereze la punerea in aplicare a masurilor de control al riscurilor. Statele membre ar trebui sa faca o distinctie clara intre aceasta responsabilitate imediata pentru siguranta si sarcina autoritatilor de siguranta de a oferi un cadru national de reglementare si de controlare a performantei operatorilor.

(6) Responsabilitatea gestionarilor de infrastructura si a intreprinderilor feroviare pentru exploatarea sistemului feroviar nu impiedica alti actori, precum producatorii, furnizorii de intretinere, operatorii de vagoane, prestatorii de servicii si entitatile achizitoare sa-si asume raspunderea pentru propriile produse sau servicii in conformitate cu dispozitiile Directivei 96/48/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteza [8] si ale Directivei 2001/16/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 martie 2001 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean conventional [9] sau altei legislatii comunitare relevante.

(7) Cerintele privind siguranta subsistemelor retelelor feroviare transeuropene sunt prevazute in Directiva 96/48/CE si Directiva 2001/16/CE. Cu toate acestea, aceste directive nu definesc cerinte comune la nivel de sistem si nu abordeaza in detaliu reglementarea, gestionarea si controlul sigurantei. Cand vor fi definite niveluri minime de siguranta a subsistemelor prin specificatii tehnice de interoperabilitate (STI), va fi din ce in ce mai important sa se stabileasca obiective de siguranta si la nivelul sistemului.

(8) Obiectivele de siguranta comune (OSC) si metodele de siguranta comune (MSC) ar trebui introduse treptat pentru a asigura mentinerea si, atunci cand si unde este necesar si rezonabil din punct de vedere practic, imbunatatirea unui nivel ridicat de siguranta. Acestea ar trebui sa furnizeze instrumente de evaluare a nivelului de siguranta si performanta ale operatorilor la nivel comunitar, precum si in statele membre.

(9) Informatiile privind siguranta sistemului feroviar sunt rare si in general nu sunt disponibile publicului. Astfel, este necesar sa se stabileasca indicatori de siguranta comuni (ISC) pentru a evalua conformitatea sistemului cu OSC si pentru facilitarea monitorizarii performantelor de siguranta feroviara. Cu toate acestea, definitiile nationale referitoare la ISC se pot aplica in cursul unei perioade de tranzitie si de aceea ar trebui luata in considerare masura dezvoltarii definitiilor comune ale ISC la elaborarea primului set de OSC.

(10) Normele interne de siguranta, care deseori se bazeaza pe standarde tehnice, ar trebui inlocuite treptat cu normele bazate pe standarde comune, stabilite prin STI. Introducerea unor norme interne specifice noi care nu se bazeaza pe asemenea standarde comune ar trebui mentinuta la un nivel minim. Noile norme interne ar trebui sa corespunda legislatiei comunitare si sa faciliteze trecerea la o abordare comuna a sigurantei feroviare. In consecinta, toate partile interesate ar trebui sa fie consultate inainte ca un stat membru sa adopte o norma interna de siguranta care cere un nivel de siguranta mai ridicat decat OSC. In asemenea cazuri, un nou proiect de norma ar trebui supus examinarii Comisiei, care ar trebui sa adopte o decizie daca se pare ca proiectul de norma nu este in conformitate cu legislatia comunitara sau constituie un mijloc de discriminare arbitrara ori o restrictie deghizata asupra operatiunilor de transport feroviar intre statele membre.

(11) Situatia actuala, in care normele interne de siguranta continua sa joace un rol, ar trebui sa fie privita ca o etapa de tranzitie, ducand in final la o situatie in care se vor aplica normele europene.

(12) Elaborarea de OSC, MSC si ISC, precum si necesitatea de a facilita progresul in directia unei abordari comune a sigurantei feroviare, fac necesar sprijinul tehnic la nivel comunitar. Agentia Feroviara Europeana instituita de Regulamentul (CE) nr.88/2004 din [10] al Parlamentului European si al Consiliului (CE) este infiintata pentru a emite recomandari privind OSC, MSC si ISC si masuri ulterioare de armonizare, precum si pentru monitorizarea evolutiei sigurantei feroviare in Comunitate.

(13) In cursul indeplinirii sarcinilor si a responsabilitatilor lor, gestionarii de infrastructura si intreprinderile feroviare ar trebui sa puna in aplicare un sistem de gestionare a sigurantei, indeplinind cerintele comunitare si cuprinzand elemente comune. Informatiile privind siguranta si punerea in aplicare a sistemului de management al sigurantei ar trebui prezentate autoritatii de siguranta din statul membru in cauza.

(14) Sistemul de management al sigurantei ar trebui sa tina cont de faptul ca Directiva 89/391/CE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea in aplicare de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca [11] si directivele sale individuale relevante sunt in intregime aplicabile protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor ocupati in transportul feroviar. De asemenea, sistemul de management al sigurantei ar trebui sa tina cont de Directiva 96/49/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 de apropiere a legislatiilor statelor membre privind transportul feroviar de marfuri periculoase [12].

(15) Pentru a asigura un nivel ridicat de siguranta feroviara si conditii egale pentru toate intreprinderile feroviare, acestea ar trebui supuse acelorasi cerinte de siguranta. Certificatul de siguranta ar trebui sa dovedeasca ca intreprinderea feroviara si-a instituit propriul sistem de management al sigurantei si ca este capabila sa respecte standardele si normele de siguranta relevante. Pentru serviciile de transport international ar trebui sa fie suficient sa se aprobe sistemul de management al sigurantei intr-un stat membru si sa se asigure valabilitatea comunitara a aprobarii. Pe de alta parte, respectarea normelor interne ar trebui certificata suplimentar in fiecare stat membru. Obiectivul final ar trebui sa fie instituirea unui certificat de siguranta comun cu valabilitate comunitara.

(16) In plus fata de cerintele de siguranta stabilite in certificatul de siguranta, intreprinderile feroviare licentiate trebuie sa respecte cerintele interne, compatibile cu dreptul comunitar si aplicate intr-un mod nediscriminatoriu, referitoare la sanatate, securitate si conditii sociale, inclusiv dispozitiile legale referitoare la timpul de conducere, precum si la drepturile lucratorilor si consumatorilor prevazute in articolele 6 si 12 din Directiva 95/18/CE.

(17) Fiecare gestionar de infrastructura are o raspundere esentiala pentru proiectarea, intretinerea si exploatarea sigura a retelei sale feroviare. In paralel cu certificarea de siguranta a intreprinderilor feroviare, gestionarul de infrastructura ar trebui sa fie supus autorizarii de siguranta de catre autoritatea de siguranta cu privire la sistemul sau de management al sigurantei si alte dispozitii pentru indeplinirea cerintelor de siguranta.

(18) Statele membre ar trebui sa depuna eforturi pentru asistarea solicitantilor care doresc sa intre pe piata ca intreprinderi feroviare. In special, acestea ar trebui sa furnizeze informatii si sa actioneze prompt atunci cand primesc cereri de certificare a sigurantei. Pentru intreprinderile feroviare care opereaza servicii de transport international, este important ca procedurile sa fie similare in diferite state membre. Desi certificatul de siguranta va contine parti nationale in viitorul apropiat, ar trebui, cu toate acestea, sa fie posibila armonizarea partilor comune ale acestuia si facilitarea crearii unui model comun. 

(19) Certificarea personalului feroviar si autorizarea admiterii in circulatie a materialului rulant utilizat pentru diferitele retele nationale sunt deseori bariere insurmontabile pentru noii veniti. Statele membre ar trebui sa se asigure ca facilitatile pentru formarea si certificarea personalului feroviar necesare pentru a indeplini cerintele normelor interne sunt disponibile intreprinderile feroviare care solicita un certificat de siguranta. Ar trebui instituita o procedura comuna pentru autorizarea admiterii in circulatie a materialului rulant utilizat. 

(20) Timpii de conducere si perioadele de odihna pentru mecanicii de tren si personalul feroviar care efectueaza sarcini de siguranta au un impact important asupra nivelului de siguranta al sistemului feroviar. Aceste aspecte intra sub incidenta articolelor 137 - 139 din tratat si sunt deja supuse negocierilor dintre partenerii sociali in cadrul Comitetului de dialog sectorial instituit in conformitate cu Decizia 98/500/CE [13] a Comisiei.

(21) Dezvoltarea unui sistem feroviar comunitar sigur necesita instituirea unor conditii armonizate pentru eliberarea licentelor corespunzatoare mecanicilor de tren si personalului insotitor de bord care efectueaza sarcini de siguranta, pentru care Comisia si-a anuntat intentia de a propune o legislatie noua in viitorul apropiat. In ceea ce priveste alte categorii de personal cu sarcini critice pentru siguranta, calificarile acestora sunt deja in curs de a fi specificate in temeiul Directivelor 96/48/CE si 2001/16/CE.

(22) In noul cadru de reglementare comun pentru siguranta feroviara, ar trebui instituite in toate statele membre autoritati nationale pentru reglementarea si controlarea sigurantei feroviare. Pentru a facilita cooperarea dintre acestea la nivel comunitar, acestora ar trebui sa li se dea aceleasi sarcini si responsabilitati minime. Autoritatilor nationale de siguranta ar trebui sa li se acorde un grad inalt de independenta. Acestea ar trebui sa-si indeplineasca sarcinile in mod deschis si nediscriminatoriu pentru a ajuta la crearea unui sistem feroviar comunitar unic si sa coopereze pentru coordonarea criteriilor lor de decizie, in special in privinta certificarii de siguranta a intreprinderilor feroviare care exploateaza servicii de transport international.

(23) Accidentele feroviare grave sunt rare. Cu toate acestea, acestea pot avea consecinte dezastruoase si pot preocupa publicul cu privire la performantele de siguranta ale sistemului feroviar. In consecinta, toate aceste accidente ar trebui anchetate din perspectiva sigurantei pentru a evita repetarea lor, iar rezultatele anchetelor ar trebui publicate. Alte accidente si incidente ar putea fi precursori semnificativi ai unor accidente grave si de asemenea ar trebui supuse unor anchete privind siguranta, daca este necesar. 

(24) O ancheta privind siguranta ar trebui separata de ancheta judiciara a aceluiasi incident si ar trebui sa aiba acces la dovezi si martori. Aceasta ar trebui realizata de un organism permanent, independent de organizatiile din sectorul feroviar. Organismul ar trebui sa functioneze intr-un mod care sa evite orice conflict de interese si orice posibila implicare in cauzele evenimentului investigat; in special, independenta sa functionala nu ar trebui sa fie afectata daca este strans legata de autoritatea nationala de siguranta sau autoritatea de reglementare din motive organizationale sau de structura juridica. Anchetele sale ar trebui desfasurate intr-un mod cat mai deschis. Pentru fiecare incident, organismul de ancheta ar trebui sa stabileasca grupul de ancheta relevant, avand competenta necesara pentru gasirea cauzelor imediate si a celor subiacente.

(25) Rapoartele privind anchetele si orice concluzii si recomandari ofera informatii cruciale pentru imbunatatirea sigurantei feroviare si ar trebui publicate la nivel comunitar. Recomandarile de siguranta ar trebui urmate de destinatarii lor, iar masurile luate ar trebui raportate organului de ancheta.

(26) Deoarece obiectivele actiunii propuse, respectiv coordonarea activitatilor din statele membre pentru reglementarea si controlul sigurantei si pentru anchetarea accidentelor, precum si stabilirea la nivel comunitar a unor obiective de siguranta comune, a unor indicatori comuni de siguranta si a unor cerinte comune pentru certificatele de siguranta, nu pot fi atinse in mod suficient de statele membre si, in consecinta, datorita dimensiunii actiunii, pot fi mai bine atinse la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta masuri in conformitate cu principiul subsidiaritatii stabilit in articolul 5 din tratat. In conformitate cu principiul proportionalitatii stabilit in acelasi articol, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(27) Masurile necesare pentru punerea in aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate in conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competentelor executive conferite Comisiei [14].

(28) Prezenta directiva are ca scop reorganizarea si reunirea legislatiei comunitare relevante privind siguranta feroviara. In consecinta, dispozitiile pentru certificarea de siguranta a intreprinderilor feroviare care au fost stabilite anterior in Directiva 2001/14/CE ar trebui abrogate, impreuna cu toate referintele la certificarea de siguranta. Directiva 95/18/CE a inclus cerinte privind calificarile de siguranta ale personalului operational si privind siguranta materialului rulant care sunt acoperite de cerintele privind certificarea de siguranta din prezenta directiva si care, in consecinta, nu ar trebui sa mai faca parte din cerintele de licentiere. O intreprindere feroviara licentiata ar trebui sa detina un certificat de siguranta pentru a i se acorda acces la infrastructura feroviara.

(29) Statele membre ar trebui sa stabileasca norme privind sanctiunile aplicabile nerespectarilor dispozitiilor prezentei directive si sa se asigure ca acestea sunt puse in aplicare. Aceste sanctiuni trebuie sa fie efective, proportionale si disuasive,

ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:

CAPITOLUL I

DISPOZITII INTRODUCTIVE

Articolul 1

Obiect

Obiectul prezentei directive este de a asigura dezvoltarea si ameliorarea sigurantei pe caile ferate comunitare si un acces imbunatatit la piata pentru serviciile de transport feroviar prin: 

(a) armonizarea structurii de reglementare in statele membre;

(b) definirea responsabilitatilor actorilor;

(c) elaborarea de obiective de siguranta comune si metode de siguranta comune in vederea unei mai bune armonizari a normelor interne;

(d) solicitarea instituirii, in fiecare stat membru, a unei autoritati de siguranta si a unui organism de anchetare a accidentelor si incidentelor;

(e) definirea unor principii comune pentru gestionarea, reglementarea si controlul sigurantei feroviare.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directiva se aplica sistemului feroviar din statele membre, care poate fi subdivizat in subsisteme pentru zone structurale si operationale. Aceasta acopera cerintele de siguranta pentru sistem ca intreg, inclusiv gestionarea sigura a infrastructurii si a traficului, precum si interactiunea dintre intreprinderile feroviare si gestionarii de infrastructura.

(2) Statele membre pot exclude de la aplicarea masurilor adoptate pentru punerea in aplicare a prezentei directive:

(a) metrourile, tramvaiele si alte sisteme feroviare urbane;

(b) retelele care functional sunt separate de restul sistemului feroviar si destinate numai exploatarii unor servicii de calatori locale, urbane sau suburbane, precum si intreprinderile feroviare care functioneaza exclusiv pe aceste retele;

(c) infrastructura feroviara privata care este utilizata numai de proprietarul infrastructurii pentru propriile sale operatiuni de transport de marfuri.

Articolul 3

Definitii

In sensul prezentei directive, se aplica urmatoarele definitii:

(a) "sistem feroviar" inseamna totalitatea subsistemelor pentru zone structurale si operationale, definite in directivele 96/48/CE si 2001/16/CE, precum si gestionarea si exploatarea sistemului ca intreg;

(b) "gestionar de infrastructura" inseamna orice organism sau intreprindere responsabile in special de instituirea si intretinerea retelei feroviare sau a unei parti a acesteia, definite in articolul 3 din Directiva 91/440/CEE, care poate, de asemenea, include gestionarea sistemelor de control si siguranta a infrastructurii. Functiile gestionarului de infrastructura pe o retea sau o parte a unei retele pot fi alocate unor diferite organisme sau intreprinderi; 

(c) "intreprindere feroviara" inseamna intreprinderea feroviara definita in Directiva 2001/14/CE si orice alta intreprindere publica sau privata, a carei activitate este de a furniza transport feroviar de bunuri si/sau pasageri, tractiunea fiind asigurata de aceasta intreprindere; de asemenea, sunt incluse intreprinderi care furnizeaza numai tractiune;

(d) "specificatie tehnica pentru interoperabilitate (STI)" inseamna specificatiile care acopera fiecare subsistem sau parte a unui subsistem pentru a indeplini cerintele esentiale si pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor feroviare transeuropene de mare viteza si conventionale definite in Directiva 96/48/CE si Directiva 2001/16/CE;

(e) "obiective de siguranta comune (OSC)" inseamna nivelurile de siguranta care trebuie cel putin atinse de diferite parti ale sistemului feroviar (precum sistemul feroviar conventional, sistemul feroviar de mare viteza, tunelurile feroviare lungi sau liniile utilizate exclusiv pentru transportul de marfuri) si de sistem ca intreg, exprimate in criterii de acceptare a riscurilor;

(f) "metode de siguranta comune (MSC)" inseamna metodele ce trebuie elaborate pentru descrierea modului de evaluare a nivelurilor de siguranta, realizarii obiectivelor de siguranta si a conformitatii cu alte cerinte de siguranta;

(g) "autoritate de siguranta" inseamna organismul national raspunzator de sarcinile referitoare la siguranta feroviara, in conformitate cu prezenta directiva, sau orice organism binational caruia statele membre i-au incredintat aceste sarcini pentru a asigura un regim de siguranta unificat pentru infrastructurile specializate transfrontaliere;

(h) "norme interne de siguranta" inseamna toate normele cuprinzand cerinte de siguranta feroviara impuse la nivelul statelor membre si aplicabile mai multor intreprinderi feroviare, indiferent de organismul emitent;

(i) "sistem de gestionare a infrastructurii" inseamna organizarea si aranjamentele stabilite de un gestionar de infrastructura sau o intreprindere feroviara pentru a asigura gestionarea sigura a operatiunilor sale;

(j) "anchetator principal" inseamna o persoana responsabila de organizarea, desfasurarea si controlul unei anchete;

(k) "accident" inseamna un eveniment neprevazut, nedorit sau neintentionat sau un lant specific de asemenea evenimente care are consecinte daunatoare; accidentele se impart in urmatoarele categorii: coliziuni, deraieri, accidente la treceri de nivel, accidentari ale persoanelor produse de materialul rulant in miscare, incendii si altele;

(l) "accident grav" inseamna orice coliziune sau deraiere de trenuri, ducand la decesul a cel putin o persoana sau vatamari grave a cinci sau a mai multor persoane sau pagube importante ale materialului rulant, infrastructurii sau mediului si orice alt accident similar cu un impact evident asupra reglementarii sigurantei feroviare sau asupra gestionarii sigurantei; prin "pagube importante" se inteleg pagube care pot fi evaluate imediat de organismul de ancheta la un total de cel putin 2 milioane EUR;

(m) "incident" inseamna orice eveniment, altul decat un accident sau accident grav, asociat cu exploatarea trenurilor si afectand siguranta in exploatare;

(n) "ancheta" inseamna un proces desfasurat in scopul prevenirii accidentelor si incidentelor, care include strangerea si analizarea informatiilor, precum si concluzii, inclusiv stabilirea cauzelor si, daca este cazul, emiterea unor recomandari de siguranta;

(o) "cauze" inseamna actiuni, omisiuni, evenimente sau conditii ori o combinatie a acestora care au dus la accident sau incident;

(p) "agentie" inseamna Agentia Feroviara Europeana, agentia comunitara pentru siguranta feroviara si interoperabilitate;

(q) "organisme notificate" inseamna organismele responsabile pentru evaluarea conformitatii sau a calitatii potrivite pentru utilizare a constituentilor de interoperabilitate sau pentru evaluarea procedurii CE pentru verificarea subsistemelor, definite in directivele 96/48/CE si 2001/16/CE;

(r) "constituenti de interoperabilitate" inseamna orice componenta elementara, grup de componente, subansamblu sau ansamblu complet de echipamente incorporate sau destinate incorporarii intr-un subsistem de care depinde direct sau indirect interoperabilitatea sistemului feroviar de mare viteza sau conventional, definite in directivele 96/48/CE si 2001/16/CE. Notiunea de "constituent" acopera atat obiectele tangibile, cat si pe cele intangibile, precum programele de calculator.

CAPITOLUL II

DEZVOLTAREA SI MANAGEMENTUL SIGURANTEI

Articolul 4

Dezvoltarea si imbunatatirea sigurantei feroviare

(1) Statele membre se asigura ca siguranta feroviara este in general mentinuta si, cand este rezonabil din punct de vedere practic, imbunatatita in mod continuu, tinand cont de dezvoltarea legislatiei comunitare si de progresul tehnic si stiintific si acordand prioritate prevenirii accidentelor grave.Statele membre se asigura ca normele de siguranta sunt stabilite, aplicate si respectate in mod deschis si nediscriminatoriu, sustinand dezvoltarea unui sistem unic de transport feroviar european.

(2) Statele membre se asigura ca masurile de dezvoltare si imbunatatire a sigurantei feroviare tin cont de necesitatea unei abordari sistemice.

(3) Statele membre se asigura ca responsabilitatea exploatarii sigure a sistemului feroviar si a controlului riscurilor asociate cu acesta apartine gestionarilor de infrastructura si intreprinderilor feroviare, obligandu-le sa puna in aplicare masurile necesare de control al riscurilor, daca este cazul in cooperare, sa aplice normele interne si standardele nationale de siguranta, precum si sa instituie sisteme de management al sigurantei in conformitate cu prezenta directiva.Fara sa aduca atingere raspunderii civile in conformitate cu cerintele legale ale statelor membre, fiecare gestionar de infrastructura si fiecare intreprindere feroviara este responsabila de partea sa de sistem si de exploatarea in siguranta a acestuia, inclusiv aprovizionarea cu materiale si contractarea de servicii, fata de utilizatori, clienti, lucratorii implicati si terti.

(4) Aceasta nu aduce atingere raspunderii fiecarui producator, furnizor de intretinere, operator de vagoane, prestator de servicii si entitate achizitoare, legata de asigurarea faptului ca materialul rulant, instalatiile, accesoriile si echipamentele si serviciile furnizate de acestia respecta cerintele si conditiile de utilizare specificate, astfel incat pot fi puse in functiune in mod sigur de intreprinderea feroviara si gestionarul de infrastructura.

Articolul 5

Indicatori de siguranta comuni

(1) Pentru a facilita evaluarea atingerii ISC si pentru a permite monitorizarea dezvoltarii generale a sigurantei feroviare, statele membre colecteaza informatii privind indicatorii de siguranta comuni (ISC) prin rapoarte anuale ale autoritatilor de siguranta prevazute in articolul 18.Primul an de referinta pentru ISC este 2006; acestia sunt raportati in raportul anual pentru anul urmator.ISC sunt stabiliti in conformitate cu anexa I.

(2) Inainte de 30 aprilie 2009 anexa I este revizuita in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2), in special pentru a include definitii comune ale ISC si metode comune de calculare a costurilor accidentelor.Articolul 6Metode de siguranta comune(1) Un prim set de MSC, acoperind cel putin metodele descrise in alineatul (3) litera (a), este adoptat de Comisie inainte de 30 aprilie 2008, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2). Acestea se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.Un al doilea set de MSC, acoperind restul de metode descrise in alineatul (3), este adoptat de Comisie inainte de 30 aprilie 2010, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2). Acestea se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(2) Proiectele de MSC si proiectele de MSC revizuite sunt elaborate de agentie in temeiul mandatelor care sunt adoptate in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).Proiectele de MSC se bazeaza pe o examinare a metodelor existente in statele membre.

(3) MSC descriu modul in care nivelul de siguranta si atingerea obiectivelor de siguranta, precum si conformitatea cu alte cerinte de siguranta, sunt evaluate prin elaborarea si definirea urmatoarelor elemente:

(a) evaluarea riscului si metode de evaluare;

(b) metode de evaluare a conformitatii cu cerintele din certificatele de siguranta si autorizatiile de siguranta emise in conformitate cu articolele 10 si 11si(c) in masura in care nu sunt inca acoperite de STI, metode pentru a verifica daca subsistemele structurale ale sistemelor feroviare transeuropene de mare viteza si conventionale sunt exploatate si intretinute in conformitate cu cerintele esentiale relevante.

(4) MSC sunt revizuite la intervale regulate, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2), tinand cont de experienta castigata din aplicarea lor si de dezvoltarea globala a securitatii feroviare si a obligatiilor statelor membre prevazute in articolul 4 alineatul (1).

(5) Statele membre efectueaza orice modificari necesare la normele lor interne de siguranta tinand cont de adoptarea si revizuirea MSC.

Articolul 7

Obiective de siguranta comune

(1) OSC sunt elaborate, adoptate si revizuite in conformitate cu procedurile stabilite in prezentul articol.

(2) Proiectele de OSC si proiectele de OSC revizuite sunt elaborate de agentie in temeiul mandatelor care sunt adoptate in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).

(3) Primul set de proiecte de OSC se bazeaza pe o examinare a obiectivelor existente si a performantelor in domeniul sigurantei din statele membre si asigura ca performantele de siguranta actuale ale sistemului feroviar nu sunt reduse in nici un stat membru. Acestea sunt adoptate de Comisie inainte de 30 aprilie 2009, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2) si sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.Al doilea set de proiecte de OSC se bazeaza pe experienta castigata cu primul set de OSC si din punerea sa in aplicare. Acestea reflecta domeniile prioritare in care trebuie imbunatatite conditiile de siguranta. Ele sunt adoptate de Comisie inainte de 30 aprilie 2011, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2) si sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.Toate propunerile de proiecte de OSC si OSC revizuite reflecta obligatiile statelor membre stabilite in articolul 4 alineatul (1). Aceste propuneri sunt insotite de o evaluare a costurilor si beneficiilor estimate, indicand impactul lor probabil pentru toti operatorii si agentii economici implicati, precum si impactul lor in ceea ce priveste acceptarea riscului in societate. Propunerile contin un calendar de punere treptata in aplicare, daca este cazul, in special pentru a se tine cont de natura si amploarea investitiilor necesare pentru aplicarea acestora. Acestea analizeaza impactul posibil asupra STI pentru subsisteme si cuprind, daca este cazul, propuneri semnificative de modificare a STI.

(4) OSC definesc nivelurile de siguranta care trebuie cel putin atinse de diferite parti ale sistemului feroviar si de sistem ca intreg in fiecare stat membru, exprimate in criterii de acceptare a riscului pentru:

(a) riscuri individuale referitoare la calatori, personal, inclusiv personalul contractantilor, utilizatorii trecerilor de nivel si altii si, fara sa aduca atingere normelor interne si internationale existente de raspundere civila, riscuri individuale legate de persoane neautorizate in incinta instalatiilor feroviare;

(b) riscuri sociale.

(5) OSC sunt revizuite la intervale regulate, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2), tinand cont de dezvoltarea globala a sigurantei feroviare.

(6) Statele membre aduc toate modificarile necesare normelor lor interne de siguranta pentru a atinge cel putin OSC si orice OSC revizuite, in conformitate cu calendarul de punere in aplicare anexat acestora. Statele membre notifica aceste norme Comisiei in conformitate cu articolul 8 alineatul (3).

Articolul 8

Norme interne de siguranta

(1) In aplicarea prezentei directive, statele membre instituie norme interne obligatorii de siguranta si se asigura ca acestea sunt publicate si puse la dispozitia tuturor gestionarilor de infrastructura, intreprinderilor feroviare, solicitantilor de certificat de siguranta si solicitantilor unei autorizatii de siguranta intr-un limbaj clar care poate fi inteles de partile in cauza.

(2) Inainte de 30 aprilie 2005, statele membre notifica Comisia cu privire la toate normele de siguranta interne in vigoare, stabilite in anexa II, si indica domeniul lor de aplicare.In plus, notificarea furnizeaza informatii cu privire la continutul principal al normelor, cu trimitere la textele juridice, forma legislatiei si organismul sau organizatia responsabila de publicarea sa.

(3) In termen de patru ani de la intrarea in vigoare a prezentei directive, agentia evalueaza modul in care normele interne de siguranta sunt publicate si aduse la cunostinta in conformitate cu alineatul (1). De asemenea, face recomandarile corespunzatoare catre Comisie pentru publicarea acestor norme, pentru a face mai usor accesibile informatiile relevante.

(4) Statele membre notifica imediat Comisia cu privire la orice modificare a normelor interne de siguranta notificate si cu privire la orice asemenea norma noua care ar putea fi adoptata, cu exceptia cazului in care norma se refera in intregime la punerea in aplicare a STI.

(5) Pentru a pastra la minimum introducerea unor norme interne specifice noi si astfel pentru a impiedica crearea altor bariere, precum si in vederea armonizarii treptate a normelor de siguranta, Comisia monitorizeaza introducerea de catre statele membre a unor noi norme interne.

(6) Daca, dupa adoptarea STI, un stat membru intentioneaza sa introduca o norma de siguranta noua care necesita un nivel de siguranta mai ridicat decat STI, ori daca un stat membru intentioneaza sa introduca o norma de siguranta interna noua care poate afecta operatiunile intreprinderilor feroviare din alte state membre pe teritoriul statului membru in cauza, statul membru consulta toate partile interesate in timp util si se aplica procedura de la alineatul (7).

(7) Statul membru prezinta Comisiei, pentru examinare, proiectul de norma de siguranta, explicand motivele introducerii acesteia.Daca Comisia constata ca proiectul de norma de siguranta este incompatibil cu MSC sau cu atingerea cel putin a OSC ori ca reprezinta un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie deghizata asupra operatiunilor de transport feroviar intre statele membre, este adoptata o decizie, adresata statului membru in cauza, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).In cazul in care Comisia are indoieli serioase cu privire la compatibilitatea proiectului de norma de siguranta cu MSC sau cu atingerea cel putin a OSC ori considera ca aceasta reprezinta un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie deghizata asupra operatiunilor de transport feroviar intre statele membre, Comisia informeaza imediat statul membru in cauza, care suspenda adoptarea, intrarea in vigoare sau punerea in aplicare a normei pana la adoptarea unei decizii, intr-o perioada de sase luni, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).

Articolul 9

Sisteme de management al sigurantei

(1) Gestionarii de infrastructura si intreprinderile feroviare isi stabilesc propriile sisteme de management al sigurantei pentru a se asigura ca sistemul feroviar poate atinge cel putin OSC, este in conformitate cu normele de siguranta interne descrise in articolul 8 si anexa II si cu cerintele de siguranta descrise in STI, precum si ca sunt aplicate partile relevante din MSC.

(2) Sistemul de management al sigurantei indeplineste cerintele si cuprinde elementele prevazute in anexa III, adaptate la caracterul, intinderea si alte conditii ale activitatii desfasurate. Acesta asigura controlul tuturor riscurilor asociate cu activitatea gestionarului de infrastructura sau a intreprinderii feroviare, inclusiv furnizarea de lucrari de intretinere si material si utilizarea contractantilor. Fara sa aduca atingere normelor existente de raspundere civila, interne si internationale, sistemul de gestionare a riscului ia de asemenea in considerare, daca este adecvat si rezonabil, riscurile ce decurg din activitatile altor parti.

(3) Sistemul de management al sigurantei al unui gestionar de infrastructura ia in considerare efectele operatiunilor diferitelor intreprinderi feroviare asupra retelei si prevede ca toate intreprinderile feroviare sa functioneze in conformitate cu STI si normele de siguranta interne si in conditiile stabilite in certificatul lor de siguranta. In plus, acesta este dezvoltat in scopul de a coordona procedurile de urgenta ale gestionarului de infrastructura cu toate intreprinderile feroviare care functioneaza pe infrastructura sa.

(4) Toti gestionarii de infrastructura si intreprinderile feroviare prezinta anual autoritatii de siguranta, pana la 30 iunie, un raport de siguranta referitor la anul calendaristic precedent. Raportul de siguranta contine:

(a) informatii privind modul in care sunt atinse obiectivele de siguranta ale organizatiei si rezultatele planului de siguranta;

(b) elaborarea indicatorilor de siguranta nationali si a ISC prevazuti in anexa I, in masura in care este relevant pentru organizatia raportoare;

(c) rezultatele auditurilor de siguranta interne;

(d) observatii privind defectiunile si deficientele de functionare ale operatiunilor feroviare.

CAPITOLUL III

CERTIFICAREA SI AUTORIZAREA DE SIGURANTA

Articolul 10

Certificate de siguranta

(1) Pentru a i se acorda acces la infrastructura feroviara, o intreprindere feroviara trebuie sa detina un certificat de siguranta prevazut in prezentul capitol. Certificatul de siguranta poate acoperi intreaga retea feroviara a unui stat membru sau numai o parte definita a acesteia.Scopul certificatului de siguranta este de a dovedi ca intreprinderea feroviara si-a instituit sistemul de management al sigurantei si poate indeplini cerintele stabilite in STI si alta legislatie comunitara relevanta si in normele de siguranta interne pentru a controla riscurile si a functiona in siguranta pe retea.

(2) Certificatul de siguranta cuprinde:

(a) o certificare confirmand acceptarea sistemului de management al sigurantei al intreprinderii feroviare, descris in articolul 9 si anexa IIIsi(b) o certificare confirmand acceptarea dispozitiilor adoptate de intreprinderea feroviara pentru a indeplini cerinte specifice necesare pentru functionarea sigura a retelei relevante. Cerintele pot include aplicarea de STI si norme interne de siguranta, acceptarea certificatelor personalului si autorizarea de a admite in circulatie materialul rulant utilizat de intreprinderea feroviara. Certificarea se bazeaza pe documentatia prezentata de intreprinderea feroviara, descrisa in anexa IV.

(3) Autoritatea de siguranta din statul membru in care intreprinderea feroviara isi stabileste prima data activitatile acorda certificarea in conformitate cu alineatul (2).Certificarea acordata in conformitate cu alineatul (2) trebuie sa specifice tipul si amploarea operatiunilor feroviare acoperite. Certificarea acordata in conformitate cu alineatul (2) litera (a) este valabila in intreaga Comunitate pentru operatiuni echivalente de transport feroviar.

(4) Autoritatea de siguranta din statul membru in care intreprinderea feroviara intentioneaza sa presteze servicii suplimentare de transport feroviar acorda certificarea nationala suplimentara necesara in conformitate cu alineatul (2) litera (b).

(5) Certificatul de siguranta este reinnoit la cererea intreprinderii feroviare, la intervale care nu depasesc cinci ani. Acesta este actualizat in intregime sau partial la fiecare modificare substantiala a tipului sau extinderii operatiunii.Detinatorul certificatului de siguranta informeaza fara intarziere autoritatea de siguranta competenta cu privire la toate modificarile majore aduse conditiilor partii relevante a certificatului de siguranta In plus, notifica autoritatea de siguranta competenta la orice introducere de categorii noi de personal sau tipuri noi de material rulant.Autoritatea de siguranta poate cere ca partea relevanta a certificatului de siguranta sa fie revizuita in urma unor modificari substantiale ale cadrului de reglementare in domeniul sigurantei.Daca autoritatea de siguranta constata ca detinatorul certificatului de siguranta nu mai indeplineste conditiile pentru o certificare emisa, revoca partea (a) si/sau (b) a certificatului, motivandu-si decizia. Autoritatea de siguranta care a revocat o certificare nationala suplimentara acordata in conformitate cu alineatul (4) informeaza prompt autoritatea de siguranta care a acordat certificarea in conformitate cu alineatul (2) litera (a) din decizia sa.In mod similar, o autoritate de siguranta trebuie sa revoce un certificat de siguranta daca este evident ca detinatorul certificatului de siguranta nu l-a utilizat conform destinatiei in anul urmator emiterii sale.

(6) Autoritatea de siguranta informeaza agentia in termen de o luna cu privire la certificatele de siguranta prevazute in alineatul (2) litera (a) care au fost emise, reinnoite, modificate sau revocate. Aceasta mentioneaza denumirea si adresa intreprinderii feroviare, data emiterii, domeniul de aplicare si valabilitatea certificatului de siguranta si, in caz de revocare, motivele deciziei sale.

(7) Inainte de 30 aprilie 2009 agentia evalueaza dezvoltarea certificarii de siguranta si prezinta Comisiei un raport cu recomandari privind o strategie de trecere la un certificat de siguranta comunitar unic. Comisia ia masuri corespunzatoare pe baza recomandarii.

Articolul 11

Autorizarea de siguranta a gestionarilor de infrastructura

(1) Pentru a i se permite sa gestioneze si sa exploateze o infrastructura feroviara, gestionarul de infrastructura trebuie sa obtina o autorizatie de siguranta din partea autoritatii de siguranta din statul membru in care este stabilit.Autorizatia de siguranta cuprinde:

(a) o autorizatie confirmand acceptarea sistemului de management al sigurantei al managerului de infrastructura, descris in articolul 9 si anexa III

si

(b) o autorizatie confirmand acceptarea dispozitiilor gestionarului de infrastructura de a indeplini cerinte specifice necesare pentru proiectarea, intretinerea si exploatarea sigura a infrastructurii feroviare incluzand, daca este cazul, intretinerea si exploatarea sistemului de control al traficului si de semnalizare.

(2) Autorizatia de siguranta este reinnoita la cererea gestionarului de infrastructura, la intervale care nu depasesc cinci ani. Aceasta este actualizata in intregime sau partial oricand au loc modificari substantiale ale infrastructurii, semnalizarii sau aprovizionarii cu energie sau ale principiilor de exploatare sau intretinere a acesteia. Detinatorul autorizatiei de siguranta informeaza fara intarziere autoritatea de siguranta cu privire la toate aceste modificari.Autoritatea de siguranta poate cere ca autorizatia de siguranta sa fie revizuita in urma unor modificari substantiale ale cadrului de reglementare in domeniul sigurantei.Daca autoritatea de siguranta constata ca un gestionar de infrastructura autorizat nu mai indeplineste conditiile pentru o autorizatie de siguranta, revoca autorizatia, motivandu-si deciziile.

(3) Autoritatea de siguranta informeaza agentia in termen de o luna cu privire la autorizatiile de siguranta care au fost emise, reinnoite, modificate sau revocate. Aceasta mentioneaza denumirea si adresa gestionarului de infrastructura, data emiterii, domeniul de aplicare si valabilitatea certificatului de siguranta si, in caz de revocare, motivele deciziei sale.

Articolul 12

Exigente privind cererea pentru obtinerea certificarii de siguranta si a autorizarii de siguranta

(1) Autoritatea de siguranta ia fara intarziere o decizie cu privire la cererea pentru obtinerea certificarii de siguranta sau a autorizatiei de siguranta si, in orice caz, nu mai tarziu de patru luni dupa prezentarea tuturor informatiilor necesare si a oricaror informatii suplimentare cerute de autoritatea de siguranta. Daca solicitantului i se cere sa prezinte informatii suplimentare, aceste informatii sunt prezentate prompt.

(2) Pentru a facilita infiintarea de noi intreprinderi feroviare si prezentarea de cereri de catre intreprinderi feroviare din alte state membre, autoritatea de siguranta ofera indrumari detaliate privind modalitatea de obtinere a unui certificat de siguranta. Aceasta enumera toate cerintele care au fost stabilite in sensul articolului 10 alineatul (2) si pune la dispozitia solicitantului toate documentele relevante.Sunt oferite indrumari speciale intreprinderilor feroviare care solicita un certificat de siguranta pentru servicii pe o parte limitata definita a infrastructurii, identificand in mod specific normele care sunt valabile pentru partea in cauza.

(3) Un document de indrumare, descriind si explicand cerintele pentru certificatele de siguranta si enumerand documentele care trebuie prezentare, este pus in mod gratuit la dispozitia solicitantilor. Toate solicitarile de certificate de siguranta sunt prezentate in limba ceruta de autoritatea de siguranta.

Articolul 13

Acces la serviciile de formare

(1) Statele membre se asigura ca intreprinderile feroviare care solicita un certificat de siguranta beneficiaza de acces echitabil si nediscriminatoriu la serviciile de formare pentru mecanicii de tren si personalul care insoteste trenurile, atunci cand aceasta formare este necesara pentru indeplinirea cerintelor de obtinere a certificatului de siguranta.Serviciile oferite trebuie sa includa formarea privind cunostintele necesare despre rute, normele si procedurile de exploatare, sistemul de semnalizare si de control si comanda, precum si procedurile de urgenta aplicate pe rutele exploatate.De asemenea, statele membre se asigura ca gestionarii de infrastructura si personalul lor care efectueaza sarcini de siguranta vitale beneficiaza de acces echitabil si nediscriminatoriu la serviciile de formare.Daca serviciile de formare nu includ examinari si acordarea de certificate, statele membre se asigura ca intreprinderile feroviare au acces la aceasta certificare daca aceasta este o cerinta a certificatului de siguranta.Autoritatea de siguranta se asigura ca furnizarea de servicii de formare sau, daca este cazul, acordarea de certificate indeplineste cerintele de siguranta stabilite in STI sau normele de siguranta interne descrise in articolul 8 si anexa II.

(2) Daca serviciile de formare sunt disponibile numai prin intermediul unei singure intreprinderi feroviare sau ale gestionarului de infrastructura, statele membre se asigura ca acestea sunt puse la dispozitia altor intreprinderi feroviare la un pret rezonabil si nediscriminatoriu, care este raportat la cost si care poate include o marja de profit.

(3) La recrutarea de noi mecanici de tren, de personal insotitor la bordul trenurilor si personal care efectueaza sarcini de siguranta vitale, intreprinderile feroviare trebuie sa poata lua in considerare orice formare, calificari si experienta castigate anterior la alte intreprinderi feroviare. In acest sens, acesti membri ai personalului sunt indreptatiti sa aiba acces la, sa obtina copii si sa comunice toate documentele care le atesta formarea, calificarile si experienta.

(4) In orice caz, fiecare intreprindere feroviara si fiecare gestionar de infrastructura este raspunzator de nivelul formarii si de calificarile personalului sau care desfasoara munci legate de siguranta, prevazute in articolul 9 si anexa III.

Articolul 14

Introducerea in circulatie de material rulant utilizat

(1) Materialul rulant care a fost autorizat sa fie introdus in circulatie intr-un stat membru in conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (b) si care nu este acoperit in intregime de STI relevante este autorizat sa fie introdus in circulatie in alt stat membru sau alte state membre in conformitate cu prezentul articol, daca acest stat sau aceste state solicita o autorizatie.

(2) Intreprinderea feroviara care solicita autorizatia de a admite in circulatie material rulant in alt stat membru prezinta un dosar tehnic referitor la materialul rulant sau tipul de material rulant autoritatii de siguranta relevante, indicand utilizarea preconizata pe retea. Dosarul contine urmatoarele informatii:

(a) dovada ca materialul rulant a fost autorizat sa fie introdus in circulatie in alt stat membru si documente care indica istoricul exploatarii, intretinerii si, daca este cazul, al modificarilor tehnice intreprinse dupa autorizare;

(b) date tehnice relevante, program de intretinere si caracteristici operationale cerute de autoritatea de siguranta si necesare pentru autorizatia complementara a acesteia;

(c) dovezi privind caracteristicile tehnice si operationale care arata ca materialul rulant este in conformitate cu sistemul de alimentare cu energie, sistemul de semnalizare si de control si comanda, ecartamentul liniilor si gabaritele infrastructurii, sarcina maxim admisa pe osie si alte constrangeri ale retelei;

(d) informatii privind derogarile de la normele de siguranta interne care sunt necesare pentru acordarea autorizatiei si dovezi, bazate pe evaluarea riscului, indicand ca acceptarea materialului rulant nu introduce riscuri inutile in retea.

(3) Autoritatea de siguranta poate cere efectuarea de incercari pe retea pentru a verifica conformitatea cu respectivii parametri prevazuti in alineatul (2) litera (c) si, in acest caz, prescrie amploarea si continutul acestora.

(4) Autoritatea de siguranta adopta decizia privind o solicitare in conformitate cu prezentul articol fara intarziere si in cel mult patru luni de la prezentarea dosarului tehnic complet, inclusiv documentatia incercarilor. Certificatul de autorizare poate contine conditii de utilizare si alte restrictii.

Articolul 15

Armonizarea certificatelor de siguranta

(1) Deciziile privind cerintele armonizate comune in conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (b) si anexa IV si un format comun pentru documentele de indrumare a cererii se adopta inainte de 30 aprilie 2009, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).

(2) Agentia recomanda cerinte armonizate comune si un format comun pentru documentele de indrumare a solicitarilor in temeiul unui mandat care este adoptat in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

AUTORITATEA DE SIGURANTA

Articolul 16

Sarcini

(1) Fiecare stat membru instituie o autoritate de siguranta. Aceasta autoritate poate fi ministerul insarcinat cu chestiunile de transport si este independenta in organizarea, structura juridica si procesul decizional de orice intreprindere feroviara, gestionar de infrastructura si entitate achizitoare.

(2) Autoritatii de siguranta i se incredinteaza cel putin urmatoarele sarcini:

(a) autorizarea introducerii in circulatie a subsistemelor structurale constituind sistemul feroviar de mare viteza transeuropean in conformitate cu articolul 14 din Directiva 96/48/CE si verificarea exploatarii si intretinerii acestora in conformitate cu cerintele esentiale relevante;

(b) autorizarea introducerii in circulatie a subsistemelor structurale constituind sistemul feroviar conventional transeuropean in conformitate cu articolul 14 din Directiva 2001/16/CE si verificarea exploatarii si intretinerii acestora in conformitate cu cerintele esentiale relevante;

(c) supravegherea conformitatii constituentilor de interoperabilitate cu cerintele esentiale cerute de articolul 12 din Directivele 96/48/CE si 2001/16/CE;

(d) autorizarea introducerii in circulatie a unui material rulant nou si modificat substantial care inca nu este acoperit de o STI;

(e) emiterea, reinnoirea, modificarea si revocarea partilor relevante din certificatele de siguranta si autorizatiile de siguranta acordate in conformitate cu articolele 10 si 11 si verificarea indeplinirii conditiilor stabilite in acestea si a faptului ca gestionarii de infrastructura si intreprinderile feroviare functioneaza in conformitate cu cerintele dreptului comunitar sau intern;

(f) monitorizarea, promovarea si, daca este cazul, aplicarea si dezvoltarea cadrului de reglementare in domeniul sigurantei, inclusiv sistemul de norme interne de siguranta;

(g) supravegherea inregistrarii corecte a materialului rulant si asigurarea faptului ca informatiile privind siguranta din registrul national, instituit in conformitate cu articolul 14 din Directiva 96/48/CE si Directiva 2001/16/CE, sunt precise si actualizate.

(3) Sarcinile prevazute in alineatul (2) nu pot fi transferate sau subcontractate catre un gestionar de infrastructura, intreprindere feroviara sau entitate achizitoare.

Articolul 17

Principii de luare a deciziilor

(1) Autoritatea de siguranta isi indeplineste sarcinile in mod deschis, nediscriminatoriu si transparent. In special, permite tuturor partilor sa fie ascultate si isi motiveaza deciziile.Raspunde prompt la cereri si solicitari, comunica cererile sale de informatii fara intarziere si adopta toate deciziile in termen de patru luni dupa furnizarea tuturor informatiilor cerute. Poate cere in orice moment asistenta tehnica a gestionarilor de infrastructura si a intreprinderilor feroviare sau a altor organisme calificate, in cursul indeplinirii sarcinilor prevazute in articolul 16.In procesul elaborarii cadrului de reglementare national, autoritatea de siguranta consulta toate persoanele implicate si partile interesate, inclusiv gestionarii de infrastructura, intreprinderile feroviare, producatorii si furnizorii de intretinere, utilizatorii si reprezentantii personalului.

(2) Autoritatea de siguranta este libera sa desfasoare toate inspectiile si anchetele necesare pentru indeplinirea sarcinilor sale si i se acorda acces la toate documentele si incintele relevante, la instalatiile si echipamentele gestionarilor de infrastructura si ale intreprinderilor feroviare.

(3) Statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca deciziile luate de autoritatea de siguranta sunt supuse controlului judiciar.

(4) Autoritatile de siguranta desfasoara un schimb activ de opinii si experienta in scopul armonizarii in intreaga Comunitate a criteriilor lor de luare a deciziilor. Cooperarea lor urmareste in special facilitarea si coordonarea certificarii de siguranta a intreprinderilor feroviare carora li s-au acordat trase internationale in conformitate cu procedura stabilita in articolul 15 din Directiva 2001/14/CE.Agentia sprijina autoritatile de siguranta in aceste sarcini.

Articolul 18

Raport anual

Autoritatea de siguranta publica anual un raport privind activitatile sale in anul precedent si il trimite Agentiei pana la 30 septembrie. Raportul cuprinde informatii privind urmatoarele: 

(a) dezvoltarea sigurantei feroviare, inclusiv o agregare la nivelul statelor membre a ISC stabiliti in anexa I;

(b) modificari importante ale legislatiei si reglementarilor privind siguranta feroviara;

(c) dezvoltarea certificarii de siguranta si a autorizarii de siguranta;

(d) rezultate si experienta referitoare la controlarea gestionarilor de infrastructura si a intreprinderilor feroviare.

CAPITOLUL V

ANCHETAREA ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR

Articolul 19

Obligatia de a ancheta

(1) Statele membre se asigura ca organismul de ancheta prevazut in articolul 21 desfasoara o ancheta dupa accidente grave pe sistemul feroviar, obiectivul acesteia fiind posibila imbunatatire a sigurantei feroviare si prevenirea accidentelor.

(2) In plus fata de accidentele grave, organismul de ancheta prevazut in articolul 21 poate ancheta acele accidente si incidente care in conditii usor diferite ar fi putut duce la accidente grave, inclusiv defectiuni tehnice ale subsistemelor structurale sau ale constituentilor de interoperabilitate ai sistemelor feroviare de mare viteza sau conventionale europene.Organismul de ancheta decide, dupa cum considera adecvat, daca se intreprinde o ancheta a unui asemenea accident sau incident. In decizia sa tine cont de urmatoarele: 

(a) gravitatea accidentului sau incidentului;

(b) daca face parte dintr-o serie de accidente sau incidente relevante pentru intreg sistemul;

(c) impactul sau asupra sigurantei feroviare la nivel comunitarsi(d) cereri ale gestionarilor de infrastructura, intreprinderilor feroviare, autoritatii de siguranta sau ale statelor membre.

(3) Amploarea anchetelor si procedura de urmat la desfasurarea acestor anchete este determinata de organul de ancheta, tinand cont de principiile si obiectivele articolelor 20 si 22 si in functie de lectiile pe care se asteapta sa le traga din accident sau incident pentru imbunatatirea sigurantei.

(4) Ancheta nu are ca obiect in nici un caz stabilirea vinovatiei sau a raspunderii.

Articolul 20

Statutul anchetei

(1) Statele membre definesc, in cadrul sistemului lor juridic, regimul juridic al anchetei care va permite anchetatorilor principali sa-si indeplineasca sarcinile in modul ce mai eficient si in timpul cel mai scurt cu putinta.

(2) In conformitate cu legislatia in vigoare in statele membre si, daca este cazul, in cooperare cu autoritatile responsabile pentru ancheta judiciara, anchetatorilor li se acorda cat se poate de repede:

(a) acces la locul accidentului sau incidentului, precum si la materialul rulant implicat, infrastructura aferenta si instalatiile de control al traficului si de semnalizare;

(b) dreptul de a intocmi imediat o lista a probelor si la indepartarea controlata a epavelor, instalatiilor sau componentelor de infrastructura in vederea examinarii sau analizei;

(c) accesul la si utilizarea continutului aparatelor de inregistrare de bord si a echipamentelor de inregistrare a mesajelor verbale si de inregistrare a functionarii sistemului de semnalizare si control al traficului;

(d) accesul la rezultatele examinarii corpurilor victimelor;

(e) accesul la rezultatele examinarii personalului trenului si a altui personal feroviar implicat in accident sau incident;

(f) posibilitatea chestionarii personalului feroviar implicat si a altor martori;

(g) accesul la orice informatii relevante sau inregistrari detinute de gestionarul de infrastructura, intreprinderile feroviare si autoritatea de siguranta.

(3) Ancheta este realizata independent de orice ancheta judiciara.

Articolul 21

Organism de ancheta

(1) Fiecare stat membru se asigura ca anchetele accidentelor si incidentelor prevazute in articolul 19 sunt desfasurate de un organism permanent, care include cel putin un anchetator capabil sa indeplineasca functia de anchetator principal in cazul unui accident sau incident. Acest organism este independent in organizarea, structura juridica si luarea deciziilor de orice gestionar de infrastructura, intreprindere feroviara, organism de tarifare, organism de repartizare si organism notificat, precum si de orice parte ale carei interese ar putea intra in conflict cu sarcinile incredintate organismului de ancheta. In plus, este independent din punct de vedere functional de autoritatea de siguranta si de orice autoritate de reglementare a cailor ferate.

(2) Organismul de ancheta isi indeplineste sarcinile in mod independent de organizatiile prevazute in alineatul (1) si este capabil sa obtina suficiente resurse in acest sens. Anchetatorilor sai li se acorda un statut care le asigura garantiile necesare cu privire la independenta.

(3) Statele membre prevad ca intreprinderile feroviare, gestionarii de infrastructura si, daca este cazul, autoritatea de siguranta, sunt obligate sa raporteze imediat catre organismul de ancheta accidentele si incidentele prevazute in articolul 19. Organismul de ancheta este capabil sa raspunda la aceste rapoarte si sa ia masurile necesare pentru a lansa ancheta cel tarziu la o saptamana dupa primirea raportului cu privire la accident sau incident.

(4) Organismul de ancheta poate combina sarcinile in temeiul prezentei directive cu munca de anchetare a altor evenimente decat accidentele si incidentele feroviare, in masura in care aceste anchete nu ii pericliteaza independenta.

(5) Daca este necesar, organismul de ancheta poate cere asistenta organismelor de ancheta din alte state membre sau din partea agentiei pentru oferirea de competente sau pentru desfasurarea de inspectii tehnice, analize sau evaluari.

(6) Statele membre pot incredinta organismului de ancheta sarcina de desfasurare a anchetelor privind accidentele si incidentele feroviare, altele decat cele prevazute in articolul 19.

(7) Organismele de ancheta desfasoara un schimb activ de opinii si experienta in scopul elaborarii unor metode comune de ancheta, realizarii unor principii comune pentru urmarirea recomandarilor de siguranta si pentru adaptarea la evolutia progresului tehnic si stiintific.Agentia sprijina organismele de ancheta in aceasta sarcina.

Articolul 22

Procedura de ancheta

(1) Un accident sau incident prevazut in articolul 19 este anchetat de organismul de ancheta al statului membru in care a avut loc. Daca nu este posibil sa se stabileasca in care stat membru a avut loc sau daca a avut loc la sau aproape de o instalatie de frontiera intre doua state membre, organismele relevante convin care dintre acestea va desfasura ancheta sau convin sa o desfasoare in cooperare. Celuilalt organism i se permite in primul caz sa participe la ancheta si sa aiba acces la toate rezultatele acesteia.Organismele de ancheta din alt stat membru sunt invitate sa participe la o ancheta oricand o intreprindere feroviara stabilita si licentiata in acel stat membru este implicata in accident sau incident.Prezentul alineat nu impiedica statele membre sa convina ca organismele relevante sa desfasoare anchete in cooperare, in alte imprejurari.

(2) Pentru fiecare accident sau incident, organismul responsabil de ancheta asigura mijloacele corespunzatoare, cuprinzand competentele operationale si tehnice necesare pentru desfasurarea anchetei. Competentele pot fi obtinute din interiorul sau din exteriorul organismului, in functie de caracterul accidentului sau incidentului de anchetat.

(3) Ancheta se desfasoara intr-un mod cat mai deschis, astfel incat toate partile sa poata fi ascultate si sa aiba acces la rezultate. Gestionarul de infrastructura si intreprinderile feroviare relevante, autoritatea de siguranta, victimele si rudele acestora, detinatorii bunurilor deteriorate, producatorii, serviciile de urgenta implicate si reprezentantii personalului si utilizatorii sunt informati in mod regulat cu privire la ancheta si mersul acesteia si, in masura in care este practicabil, li se acorda posibilitatea de a-si prezenta opiniile si perspectivele in ancheta si li se permite sa comenteze cu privire la informatiile din proiectele de rapoarte.

(4) Organismul de ancheta isi incheie examinarile la locul accidentului in cel mai scurt timp posibil pentru a permite gestionarului de infrastructura sa refaca infrastructura si sa o deschida cat mai repede serviciilor de transport feroviar.

Articolul 23

Rapoarte

(1) O ancheta a unui accident sau incident prevazut in articolul 19 face obiectul unor rapoarte intr-o forma corespunzatoare tipului si gravitatii accidentului sau incidentului si relevantei constatarilor anchetei. Rapoartele descriu obiectivele anchetelor prevazute in articolul 19 alineatul (1) si cuprind, daca este cazul, recomandari de siguranta.

(2) Organismul de ancheta publica raportul final in cel mai scurt timp posibil si in mod normal cel tarziu la 12 luni de la data evenimentului. Raportul urmeaza, cat se poate de fidel, structura de raportare stabilita in anexa V. Raportul, inclusiv recomandarile de siguranta, este comunicat partilor relevante prevazute in articolul 22 alineatul (3) si organismelor si partilor in cauza din alte state membre.

(3) In fiecare an, organismul de ancheta publica pana la 30 septembrie, cel tarziu, un raport anual descriind anchetele desfasurate in anul precedent, recomandarile de siguranta emise si masurile luate in conformitate cu recomandarile emise anterior.

Articolul 24

Informatii care se trimit agentiei

(1) In termen de o saptamana de la decizia de deschidere a unei anchete, organismul de ancheta informeaza agentia cu privire la aceasta. Informatiile indica data, ora si locul evenimentului, precum si tipul sau si consecintele in ceea ce priveste pierderile de vieti omenesti, persoanele ranite si pagubele materiale.

(2) Organismul de ancheta trimite agentiei o copie a raportului final prevazut in articolul 23 alineatul (2) si a raportului anual prevazut in articolul 23 alineatul (3).

Articolul 25

Recomandari de siguranta

(1) Recomandarea de siguranta emisa de un organ de ancheta nu creeaza in nici un caz o prezumtie de vinovatie sau raspundere civila pentru un accident sau incident.

(2) Recomandarile sunt adresate autoritatii de siguranta si, atunci cand este necesar din cauza caracterului recomandarii, altor organisme sau autoritati din statul membru sau alte state membre. Statele membre si autoritatile lor de siguranta iau masurile necesare pentru a se asigura ca recomandarile de siguranta emise de organismele de ancheta sunt luate in considerare si, daca este cazul, urmate.

(3) Autoritatea de siguranta si alte autoritati sau organisme ori, daca este cazul, alte state membre carora li s-au adresat recomandari, raporteaza cel putin anual organismului de ancheta cu privire la masurile luate sau planificate a fi luate drept consecinta a recomandarii.

CAPITOLUL VI

COMPETENTE DE PUNERE IN APLICARE

Articolul 26

Adaptarea anexelor

Anexele sunt adaptate la progresul tehnic si stiintific, in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).

Articolul 27

Procedura comitetului

(1) Comisia este sprijinita de comitetul infiintat in temeiul articolului 21 din Directiva 96/48/CE.

(2) Cand se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolele 5 si 7 din Decizia 1999/468/CE, avand in vedere dispozitiile articolului 8 din aceasta decizie.Perioada prevazuta in articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileste la trei luni.

(3) Cand se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolele 3 si 7 din Decizia 1999/468/CE, avand in vedere dispozitiile articolului 8 din aceasta decizie.

(4) Comitetul isi stabileste regulamentul de procedura.

Articolul 28

Masuri de punere in aplicare

(1) Statele membre pot aduce in atentia Comisiei orice masuri privind punerea in aplicare a prezentei directive. Deciziile corespunzatoare sunt adoptate in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2).

(2) La cererea unui stat membru sau din proprie initiativa, Comisia examineaza, intr-un caz specific, aplicarea si respectarea dispozitiilor privind certificarea de siguranta si autorizatia de siguranta, iar in termen de doua luni de la primirea acestei cereri decide in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 27 alineatul (2) daca masura aferenta poata continua sa fie aplicata. Comisia isi comunica decizia Parlamentului European, Consiliului si statelor membre.

CAPITOLUL VII

DISPOZITII GENERALE SI FINALE

Articolul 29

Modificari la Directiva 95/18/CE

Directiva 95/18/CE se modifica dupa cum urmeaza:

1) articolul 8 se inlocuieste cu urmatorul text:

"Cerintele referitoare la competenta profesionala sunt indeplinite daca intreprinderea feroviara care solicita o licenta are sau va avea o organizatie de gestionare care poseda cunostintele si experienta necesare pentru exercitarea unui control operational si a unei supravegheri sigure si eficace a tipului de operatii specificate in licenta.";

2) in anexa, sectiunea II se elimina.

Articolul 30

Modificari la Directiva 2001/14/CE

Directiva 2001/14/CE se modifica dupa cum urmeaza:

1. titlul se inlocuieste cu urmatorul text:

"Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2001 privind repartizarea capacitatilor de infrastructura feroviara si perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare.";

2. la articolul 30 alineatul (2), litera (f) se inlocuieste cu urmatorul text:

"(f) masuri privind accesul in conformitate cu articolul 10 din Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea cailor ferate comunitare [], modificata prin Directiva 2004/51/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 30 aprilie 2004 de modificare a Directivei 91/440/CEE a Consiliului privind dezvoltarea cailor ferate comunitare [].

3. articolul 32 se elimina;

4. la articolul 34, alineatul (2) se inlocuieste cu urmatorul text:

"(2) La cererea unui stat membru sau din proprie initiativa, Comisia examineaza, intr-un caz specific, aplicarea si respectarea dispozitiilor privind regimul de tarifare, alocarea capacitatilor, iar in termen de doua luni de la primirea acestei cereri decide in conformitate cu procedura prevazuta in articolul 35 alineatul (2) daca masura aferenta poate continua sa fie aplicata. Comisia isi comunica decizia Parlamentului European, Consiliului si statelor membre.";

Articolul 31

Raport si alte actiuni comunitare

Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului inainte de 30 aprilie 2007 si la fiecare cinci dupa aceea un raport privind punerea in aplicare a prezentei directive.Raportul este insotit, daca este necesar, de propuneri pentru alte actiuni comunitare.

Articolul 32

Sanctiuni

Statele membre stabilesc normele privind sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea dispozitiilor interne adoptate in conformitate cu prezenta directiva si iau toate masurile necesare pentru asigurarea punerii in aplicare a acestora. Sanctiunile prevazute trebuie sa fie eficiente, proportionale, nediscriminatorii si disuasive.Statele membre notifica Comisiei aceste norme pana la data specificata in articolul 33 si notifica fara intarziere cu privire la orice modificare care le afecteaza.

Articolul 33

Punere in aplicare

Statele membre pun in aplicare actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 30 aprilie 2006. Statele membre informeaza de indata Comisia cu privire la aceasta.Atunci cand statele membre adopta aceste masuri, ele cuprind o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o asemenea trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 34

Intrarea in vigoare

Prezenta directiva intra in vigoare in ziua publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 35

Destinatari

Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.

Adoptata la Strasbourg, 29 aprilie 2004.

Pentru Parlamentul European

Presedintele

P. Cox

Pentru Consiliu

Presedintele

M. McDowell

[1] JO C 126 E, 28.5.2002, p. 332.

[2] JO C 61, 14.3.2003, p. 131.

[3] JO C 66, 19.3.2003, p. 5.

[4] Avizul Parlamentului European din 14 ianuarie 2003 (JO C 38 E, 12.2.2004, p. 92), Pozitia comuna a Consiliului din 26 iunie 2003 (JO C 270 E, 11.11.2003, p. 25) si Pozitia Parlamentului European din 23 octombrie 2003 (nepublicata inca in Jurnalul Oficial). Rezolutia legislativa a Parlamentului European din 22 aprilie 2004 si Decizia Consiliului din 26 aprilie 2004.

[5] JO L 237, 24.8.1991, p. 25, modificata de Directiva 2001/12/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 75, 15.3.2001, p. 1).

[6] JO L 143, 27.6.1995, p. 70, modificata de Directiva 2001/13/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 75, 15.3.2001, p. 26).

[7] JO L 75, 15.3.2001, p. 29, modificata de Decizia 2002/844/CE a Comisiei (JO L 289, 26.10.2002, p. 30).

[8] JO L 235, 17.9.1996, p. 6.

[9] JO L 110, 20.4.2001, p. 1.

[10] JO L 220, 21.6.2004, p. 3.

[11] JO L 183, 29.6.1989, p. 1.

[12] JO L 235, 17.9.1996, p. 25, modificata ultima data de Directiva 2003/29/CE a Comisiei (JO L 90, 8.4.2003, p. 47).

[13] Decizia 98/500/CE a Comisiei din 20 mai 1998 privind instituirea Comitetelor de dialog sectorial menite sa promoveze dialogul intre partenerii sociali la nivel european (JO L 225, 12.8.1998, p. 27).

[14] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.[] JO L 237, 24.8.1991, p. 25.[] JO L 164, 30.4.2004, p.164."

ANEXELE 1,2,3,4,5 se gasesc atasate