Piata operatorilor de telefonie mobila din Europa Centrala si de Est a atins un nivel de maturitate ce solicita actiuni de importanta strategica precum externalizarea serviciilor de logistica. Companiile puternice din acest sector, spre exemplu Vodafone, au inceput sa isi faca simtita prezenta in tari precum Romania, Bulgaria, Grecia, sau tarile din fosta Iugoslavie. Pe de alta parte, Vimpel Communication, al doilea operator ca marime din Rusia, a inceput sa isi extinda operatiunile si pe alte piete din afara Rusiei. Astfel, devine extrem de important pentru companiile din acest domeniu sa puna accentul pe activitatile de baza ale organizatiei, transferand responsabilitatea conducerii activitatilor periferice catre firmele specializate in diferite domenii. Aceasta actiune pare a fi in concordanta cu rezultatele unui sondaj realizat de KPMG in 2003. In acel moment, 80% din organizatiile ce desfasurau activitati de logistica considerau ca externalizarea acestora reprezinta un pas important in dezvoltarea afacerii. Conform aceluiasi sondaj, in Ungaria de exemplu, 4/5 din companiile ce externalizasera serviciile de logistica se declarau satisfacute de rezultatele obtinute. In acest context, este important de vazut cum se adapteaza piata din Romania la aceste schimbari. Dar inainte de aceasta, trebuie inteles conceptul ce sta la baza externalizarii.

Pentru a intelege impactul externalizarii la nivel strategic, trebuie prezentat contextul in care aceasta a aparut. Teoria lui Williamson asupra costurilor de tranzactie si specificitatea activelor (citat de Coase, 1937; Lonsdale si Cox, 2000) reprezinta baza conceptuala a externalizarii. Barthelemy (2003) considera ca “externalizarea este in general privita ca o metoda de micsorare a costurilor si imbunatatire a rezultatelor” (pg. 87). In schimb, Canez et al. (2000) ofera o conceptualizare mai amanuntita, luand in considerare si anumite elemente ce au legatura cu strategia firmei. In mediul de afaceri actual, unde globalizarea si inovatia tehnologica joaca un rol fundamental, presiunea constanta de pe umerii managerilor recomanda externalizarea ca o metoda de a ramane competitivi si de a obtine rezultatele urmarite. Inocenti si Labory (2004) considera ca: “definirea unei strategii organizationale este dependenta de inovatie, diferentiere, personalizarea produselor si serviciilor, oferta de servicii dupa vanzare si imagine.” (p. 115). Insinga si Werle (2000) completeaza: “Pentru a realiza mai mult cu resurse mai putine, companiile trebuie sa-si axeze resursele limitate pe activitatile ce sunt esentiale pentru supravietuire, transferand altor firme activitatile pe care le considera periferice.”(pg. 58).

In concordanta cu cele spuse, devine imperativ ca in momentul in care se doreste externalizarea unor activitati, evaluarea acestora sa fie foarte atent indeplinita. Heikkila si Cordon (2002) grupeaza activitatile ce ar trebui desfasurate in interiorul firmei dupa cum urmeaza: activitati ce exprima competente distincte fata de concurenta, activitati ce exprima competente esentiale pentru companie si activitati ce utilizeaza know-how ce trebuie protejat. Astfel, cele doua variabile ce trebuie analizate sunt pe de o parte riscul pe care il prezinta externalizarea, iar pe de alta parte eficienta obtinuta. O alta metoda de analiza, conform celor precizate de Hamel si Prahalad (1994), o reprezinta aplicarea unor teste in ceea ce priveste valoarea creata pentru client, diferentierea fata de competitie si nivelul la care se poate extinde colaborarea, rezultatele obtinute oferind argumente pro sau contra externalizarii. Gottfredson et al (2005) subliniaza importanta pe care companiile trebuie sa o acorde “capacitatii de control si de utilizare a capacitatilor critice pentru companie” (pg. 132) atunci cand doresc sa incheie un parteneriat pentru externalizarea unor activitati. Privind externalizarea din punct de vedere al sinergiilor strategice rezultate, Espino-Rodriguez si Padron-Robaina (2006) considera ca “ externalizarea activitatilor sau a proceselor ce nu fac parte din cele considerate de baza (precum cele complementare domeniului de activitate principal) catre firme specializate, imbunatatesc performantele organizatiei” (pg. 65).

Vodafone Romania a analizat beneficiile si riscul pe care il prezinta externalizarea activitatilor de logistica si a ales CEVA Logistics drept partener de afaceri. Care sunt factorii ce au determinat aceasta companie sa faca pasul spre externalizare? CEVA Logistics, un nume nou in piata de servicii de logistica, a inteles care sunt cerintele specifice pietei. Mai mult, compania cunoaste elementele esentiale pe care un lant de distributie ideal trebuie sa le incorporeze, si anume transparenta, siguranta bunurilor din depozit, procese care sa fluidizeze operatiunile si cel mai important, realizarea la timp a livrarilor. De aceea, pachetul de solutii Mobile Network Operators oferit de CEVA incorporeaza servicii ce ofera valoare pentru client in activitati precum receptia marfurilor, managementul retururilor, kitting si managementul mai multor canale de distributie. In plus, avand o vasta experienta in acest sector, compania a standardizat o parte din serviciile de baza pe care le ofera operatorilor de telefonie mobila la nivel mondial, personalizand totodata o parte din activitatile specifice acestui client. Unul din noua telefoane mobile vandute in Europa este distribuit de CEVA, aceasta aratand capacitatea companiei de a intelege activitatile necesare unui lant de aprovizionare performant si eficient. Optimizarea activitatilor de impachetare spre exemplu, poate avea drept rezultat o productivitate de doua ori mai mare fata de media obtinuta in industrie. Realizand un diagnostic real al operatiunilor, compania ofera clientilor sai puterea de a lua deciziile cele mai bune. Astfel, sunt oferite raspunsuri la intrebari precum nevoia de a opera o linie aditionala de impachetare pentru livrarile B2C sau necesitatea unei investitii pentru a imbunatatii previziunile.

Parteneriatul dintre cele doua companii functioneaza foarte bine. Vlad Goran, Country Manager pentru CEVA Romania mentioneaza: “ Suntem foarte entuziasmati de faptul ca lucram cu Vodafone si suntem foarte incantati de angajamentul si profesionalismul dovedit de aceasta companie. Succesul unui parteneriat, atunci cand discutam despre serviciile de logistica, este dependent de deschiderea si onestitatea oferita de parteneri.

Este foarte important ca partenerii sa lucreze impreuna, precum o echipa, pentru ca numai asa se pot realiza operatiuni la cel mai inalt grad de performanta. In cazul nostru, vrem sa dovedim tuturor ca putem atinge KPI-uri foarte ridicate, si asta nu doar local ci si la scara globala, astfel incat sa fim un exemplu pentru industrie. Suntem permanent in cautarea celor mai bune solutii pentru a sustine Vodafone in respectarea promisiunilor facute clientilor, iar pentru a realiza aceasta suntem gata sa facem orice sacrificii.” In ceea ce priveste externalizarea, Vlad Goran a adaugat: “Externalizarea, daca este implementata corespunzator, poate oferi avantaje foarte mari. Unul dintre aceste avantaje este utilizarea investitiilor sau a tehnologiilor si inovatiilor realizare de partener. In plus, creste flexibilitatea companiei, se reduc costurile si se micsoreaza timpul de raspuns fata de nevoile pietei.”

In concluzie, CEVA si Vodafone reprezinta un exemplu in sfera parteneriatelor strategice intre companiile de telefonie mobila si provider-ii de servicii de logistica din Romania. Colaborarea dintre CEVA si Vodafone (inceputa in 2007) este insa la inceput, o concluzie clara fiind greu de exprimat daca consideram implicatiile strategice pe care un astfel de parteneriat le ofera. Ce se poate spune insa este ca Vodafone si CEVA au acceptat riscul unei colaborari, incepand un proiect ce poate oferi beneficii foarte mari pe termen lung. De asemenea, se pare ca piata locala a inceput sa se indrepte catre paradigma vestica de management al afacerilor ce pune foarte mult accentul pe externalizare. Astfel, companiile importante din Romania au inceput sa faca pasul catre urmatoarea etapa din evolutia lor, si anume au inteles ca “small is beautiful”.